~Friday, 13~

Astazi  e VINERI, 13!!! Poate o sa vi se para ciudat ca spun asta, dar 13 e numarul meu cu noroc! =))

Astazi am facut pozele de finalul clasei a VIII-a in fata scolii. A fost soare, cald, frumos si nici ploaia nu a avut tupeul sa intervina. A fost pur si simplu perfect.

Totusi, mai sunt inca sanse ca perfectul sa se transforme in imperfect.

Daca ar fi sa-mi imaginez putin altfel ziua de vineri, 13, ar fi cam asa:

E ora 23 si nu-stiu-cate minute. Ma plimb pe o alee pustie, neluminata si departe de centru. Luna plina isi trimite lumina spre pamant, invaluind noaptea cu un voal de eleganta. Vad capatul aleii la vreo 20 de metrii in fata mea, dar nu ma grabesc. Stiu ca e inutil. Mai fac cativa pasi inainte ca o pisica de un negru incredibil de intens sa imi taie calea. Nu, nu sunt superstitioasa, asa ca merg mai departe lasand adierile racoroase sa-mi strabata parul lung si drept. In acest timp ma gandesc la de toate si in acelasi timp la nimic. Si cum era de asteptat atunci cand eram cu capul in nori, ma ratacisem. Pe staduta pe care ma aflam eu nu era nimeni decat o forma de fetita in fata mea. Ma apropii si ii cer sa-mi spuna pe unde sa o iau pentru a ajunge acasa. Se intoarce incet spre mine, cu ochii bulbucati, cu buzele inrosite de sange si cu ochii rosii ca racul. Tresar si fac un pas inapoi exact in momentul in care mi-am dat seama ca era tipa X super stilata, sexy si populara de la noi din scoala. Incerc sa spun ceva, dar nici un cuvant nu se articuleaza in gura mea. O las balta, ma intorc pe calcaie si o iau la pas rapid in directia opusa. BUF! Ma ciocnesc de o alta persoana. “Cum naiba o fi ajuns aici? Nu era nimeni inainte.” ma intreb eu in gand. Ridic privirea. Era EL fara doar si poate si se afla la 2 centimetrii distanta de mine. M-am departat din instinct si m-am inrosit. Incercam sa imi cer scuze, dar cand l-am privit a doua oara am amutit. Era frumos, mai frumos decat de obicei. Avea pe spate doua aripi imense negre si era parca invaluit de o mantie neagra de ceata. Si-a ridicat coltul gurii intr-un zambet si a inceput sa vina lent spre mine, cu pasi mici. Daca ar fi fost oricine altcineva probabil m-as fi speriat si as fi fugit. Dar fiindca era EL am ramas si l-am lasat sa ma cuprinda sub aripile sale mari si sa ma sarute…

1 Comment

  1. vaii decii stiuu ziuaa de caree ziciii!! Eramm acoloo….. CU ANDRA sii eaa eraa ineebuniitaa dupaa voi si sa va faca pozee asemenii fotografului cu telefonull eii…. A fostt sooperr amm scapaa de sportt :D siii ziuaa inchipuita dee tinee ee grozavaa … desii destul de ciudatt pt o zi de vinerii 13 cand see spunee ca se intampla lucruri stranii…. ce prostii cine crede in chestilee asteaa ?? :P okk sooperr imi placee la nebuniiee tee pup :*

Spune și tu ce crezi

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s