~Un nou inceput~

Fiecare se teme de un nou inceput, nu-i asa? Fiindca pe toti ne sperie viitorul, pe toti ne urmareste o parte din trecut si avem impresia ca daca avem asteptari prea mari de la ceea ce va urma, acestea se vor narui. Ceilalti, adultii mai ales,  spun mereu ca in fiecare lucru exista parti bune si parti rele si ne sfatuiesc sa nu ne mai temem de acest inceput. Si, totusi, noi tot o facem. Fiindca in adancul fiecaruia exista ceva de care se teme cel mai mult. Acum, acest nou inceput fiind un nou an scolar, temerile sunt diverse, precum colegi noi care nu stii cum sunt sau, poate, din contra, colegi pe care ii cunosti, dar cu care nu ai vrea sa mai dai ochii vreodata, profesori noi, poate scrantiti, poate prea severi, faptul ca nu stii cum te vor percepe oamenii noi si multe altele.

O vara intreaga poate te-ai gandit mai mult au mai putin la scoala, dar, acum cand stii ca in ziua urmatoare te vei afla acolo, cu colegii, gandurile incep sa te streseze cu o avalansa de intrebari care, probabil, nu te va lasa sa pui geana pe geana o noapte intreaga. Ce-i de facut? Ei bine, habar nu am. In opinia mea ar trebui sa te distragi cu alte activitati. Eu, de pilda scriu acest post :) Tu ai putea sa iti scormonesti garderoba si sa planifici cu ce te vei imbraca saptamana viitoare… sau sa iti pierzi vremea pe Facebook ;)

Advertisements

~Interior~

“Un barbat de succes este acela care face mai multi bani decat poate cheltui sotia sa. O femeie de succes este aceea care face rost de un asemenea barbat.”    Lana Turner

Trebuie sa recunoasteti ca citatul este nostim, dar in acelasi timp… adevarat. =))

                            Pagina de jurnal

Stateam pe patul meu, singura, ‘inchisa’ intre patru pereti si priveam in gol. Imi puneam in minte intrebari de genul “Cine sunt eu?” sau “Ce rost am eu pe aceasta lume?”. Ma intrebam de asemenea daca exista destin sau e doar o fantezie totul. Ma intrebam daca exista dragoste, avand in vedere ca ura exista. Imi puneam tot felul de intrebari aiurea, cotrobaind in fiecare coltisor al mintii dupa raspuns.

Imi doream sa ma desprind de aceasta lume, sa nu mai simt iubire, ura, bucurie, dezamagire… intr-un cuvant sentimente. Imi doream sa ma transform in nisipul unei clepsidre ori sa parasesc universul ce se intindea la picioarele mele; sa ma pierd de lumea pacatoasa a oamenilor si nici eu sa nu mai fiu unul dintre ei; sa ma refugiez pe Pluto, sa inchid ochii si sa ma pierd intr-o lume a imaginatiei mele ce sfideaza toate legile fizicii si ale chimiei…

Si, totusi, ceva ma tinea la propriu, cu picioarele pe pamant; o vraja puternica ce nu putea fi inteleasa nici de Pitagora, Arhimede sau Einstein…  ci doar de inima mea care o ia la goana de fiecare data cand te vad…